Ultimii 4 ani au fost ani plini… plini de lucruri cotidiene: ridicat in fundulet, mers, scapat de scutece, gradi, joaca, zapada, mare, nisip, veselie, joaca, raceli, certuri intre frati… nimic ciudat in toate acestea. Dar a fost plin si de lucruri marunte… lucruri fara sens, lucruri care ridicau semne de intrebare fara sa primeasca un raspuns concret… si care acum se leaga, se aduna toate cap la cap si se aseaza la locul lor, in simptomele deficitului de crestere. Vi le enumar aici, pentru ca ele pot fi un semn de intrebare util, atunci cand evaluam dezvoltarea micutului nostru:
1. Vladi s-a nascut la 37 de saptamani, dar cu retard de crestere intrauterin (evaluat la 35 de saptamani) – poate sa insemne malnutritia mamei, stress, medicamente in timpul sarcinii… poate sa nu insemne nimic, ci doar o situatie… sau poate sa insemne o deficienta de hormon de crestere…
2. Vladi transpira foarte tare, mai ales la somn… de cand s-a nascut – poate sa insemne ca il imbrac prea gros, poate sa fie deficienta de calciu, poate sa fie fibroza chistica (Doamne Fereste!)… sau poate sa fie deficienta de hormon de crestere; copiii cu nanism hipofizar au temperatura normala a corpului mai crescuta decat ceilalti copii si atunci transpira mai usor, dorm dezveliti… si ne dam seama mai greu cand debuteaza un episod febril… Vladi cat era sugar si ii luam temperatura intrarectal seara nu avea sub 37.5 niciodata, sanatos fiind!
3. Vladi a fost mereu un copil linistit.. prea linistit… nu i-a placut sa mearga prea devreme, nu i-a placut sa alerge, sa topaie… noi ne-am bucurat, deoarece primul baiat e bombitza atomica… si l-am admirat mereu ca e precaut. Intotdeauna i-a placut sa se joace intins pe covor, cu manuta sub cap, cu cate o masinuta… cu orele! A inceput gradinita, au inceput si plangerile: ca nu sta la ora de sport mai mult de 20-30 minute, apoi se aseaza in fund si refuza sa mai faca. Am inceput inotul… mai mult de 30-40 minute nu sta in piscina. N-ai sa-l vezi vreodata zicand “nu mai pot”, e un baietel optimist si foarte increzator in fortele proprii… dar va zice “nu mai vreau”, cu riscul de a fi certat sau de a fi suparati pe el… insa am invatat sa-l intelegem. De fapt, el nu poate mai mult… copiii cu nanism hipofizar au mai putine fibre muscular decat copiii fara acest deficit; de aceea, ei nu au aceeasi rezistenta la efort fizic.
4. De cand i-au dat dintisorii am observat ca de pe canini si molari se cojeste smaltul… se numeste distrofie de smalt… poate fi fara motiv, sau din cauza unor medicamente luate in timpul sarcinii, poate sa nu apara si la dintii definitivi… dar poate fi si un semn de nanism hipofizar. Lipsa hormonului de crestere duce la insuficiente in multe alte sisteme ale organismului…
Acum de-abia le pun impreuna, cap la cap si incep sa aiba sens… de fapt sunt momente in care nimic nu are sens si te intrebi “de ce?”… apoi iti dai seama ca intrebarea asta nu ajuta la nimic si incepi sa te intrebi “Care e primul pas? Cum incepem acest nou drum? Ce facem de azi inainte pentru a-i oferi minunii noastre o viata frumoasa?”
Atat pentru moment…
Cu drag,
r